Start!

ImagineŞi am început…

A fost o zi excelentă, în care am reuşit să-mi fac exerciţiile de dimineaţă, înainte de micul dejun, să mănânc corect, curat, fără să depăşesc 1300 de calorii. Nu m-am cântărit azi, pentru că o să păstrez miercurea zi oficială de „dat seama”, aşa că ne revedem aici peste două zile, cu greutatea „de pornire”. 😉

Mult succes tuturor care azi au început Runda 1 din 12WBT sau care, pur şi simplu, de azi încep lupta cu kilogramele în plus! Curaj!!! 🙂

* * * * * * * * * * * * * * * *

Here it is!

This has been a great day, I managed to do my workout early in the morning, before breakfast, and had healthy, clean meals, just shy under my 1300 cal target. I didn’t weigh in today because I intend to keep doing it on Wednesdays. Which means I’ll be back here on the blog the day after tomorrow with my official numbers.

Good luck to my dear 12WBTers who started today their Round 1/2013! And also to those of you who simply decided that today is the day when your life takes a turn and you begin the battle against those extra kilograms 🙂 Let’s do this!

 

Anunțuri

Tic-Tac

Timpul se scurge, dar de cele mai multe ori nici nu-l auzim. Nu-l simţim, nu băgăm de seamă că el trece. Aşa s-au scurs săptămânile în care nu am mai trecut pe aici. Uf, poate că blogăreala pur şi simplu nu e de mine! N-am avut nicio jenă să tac atâta vreme, de pe un an pe altul, şi să nu mai scriu nimic aici. Şi totuşi acum, în cea de-a douăsprezecea (ultima!) săptămână a programului 12WBT, mă simt cumva datoare cu o însemnare…

Au fost 12 săptămâni tare frumoase, în care am acumulat o mulţime de informaţii şi, cel mai important lucru pentru mine, mi s-au aprins o grămadă de beculeţe. (Şi nu, nu despre bradul de Crăciun e vorba aici :)) )Mă refer strict la atitudinea faţă de slăbit şi de felul în care aleg să mă hrănesc.

Am petrecut patru săptămâni în România, de sărbători, timp în care nu am urmat programul în totalitate, însă, ca niciodată, am reuşit să fac alegeri înţelepte în privinţa mâncării, să îmbin spiritul sărbătorilor cu mişcarea şi hrana sănătoasă. Au existat „derapaje”, dar cred că e greşit să le mai numesc aşa. Au fost pur şi simplu mese la care am mâncat mai mult, de câteva ori am dat iama şi prin dulciuri, dar nu s-au mai transformat în regulă, în obişnuinţă, ci le consider doar nişte episoade izolate. Nu mai am de gând să îmi refuz astfel de episoade sau anumite alimente, fiindcă sunt conştientă că în aceste 12 săptămâni am învăţat să le integrez în stilul meu de viaţă.

Cel mai debusolată sunt când nu am frâiele în mâini, adică atunci când nu pot estima numărul de calorii dintr-o masă sau, şi mai rău, dintr-o zi. Dar am scăpat de acel sentiment de vinovăţie, care de regulă atrăgea după el un continuum de „episoade” nefericite, adică îmbuibare. Sunt în stare să mă regrupez repede şi să îmi corectez alimentaţia rapid, mulţumită faptului că am înţeles (şi văzut pe pielea mea) că TOATE alimentele îţi pot fi prietene, dacă ştii cum şi în ce cantităţi să le consumi.

Nu sunt dezamăgită de faptul că nu m-am dedicat 100% acestei runde. Normal că se putea mult mai bine, normal că aş fi putut să mănânc conform programului şi să fac sport mult mai mult. Evident, ar fi trebuit să slăbesc muuult mai mult. Dar e OK. Sunt încântată de faptul că, pentru prima oară de când mă ştiu, ianuarie nu m-a găsit cu un surplus de kilograme, ci în scădere! Slăbesc încet, dar sigur. Azi, în ultima zi de raport a Rundei 4 din programul 12WBT, cântarul mi-a arătat 69.2 kg. La fel ca săptămâna trecută. Repet, e OK. Sunt mai mult decât mulţumită pentru că:

1. Pe 1 august 2012 cântăream 78.5 kg (încă îmi mai tremură degetele când tastez odiosul număr…) Sunt foarte aproape de jumătatea drumului, către ţelul de „minus 20 kg” pe care îl vedeţi scris în subtitlul acestui blog.

2. Din decembrie am început iarăşi să alerg. Timid şi rar la început, tot mai des şi pe distanţe mai lungi în ianuarie. Prietenii m-au susţinut enorm, m-au motivat şi mi-au reamintit de câtă plăcere îmi aducea înainte alergatul. Momentan am revenit la distanţa de 6 km, pe care o alerg cu un pas lent, dar fără să îmi dau duhul.

3. Deja simt şi văd îmbunătăţirile: hainele stau mai bine, centimetrii s-au mai împuţinat, în poze arăt mai „uman”…

Ei bine, închei Runda 4 din 12WBT cu zâmbetul pe buze şi, da, e un clişeu, dar chiar consider că sunt schimbată. Nu, nu mă voi înscrie în runda următoare, care începe luni, dar da, voi continua programul! Cum? E simplu: pot asculta sfaturile lui Michelle oricând, mulţumită podcasturilor, am un dosar cu peste 300 de reţete grozave, programul nutriţional integral pentru cele 12 săptămâni, cu planul de exerciţii pentru categoria mea (intermediar) şi… nu m-am putut abţine, aşa că am descărcat şi programul pentru semimaraton 😀 Îmi doresc de doi ani să pot ajunge să alerg 21+ km, iar Michelle mi-a pus la dispoziţie toate mijloacele necesare – alimentaţie, program de antrenament, sfaturi utile… Prin urmare, de acum totul depinde doar de mine. JFDI, nu? 😀

Am ţinut cont de sfatul primit în această ultimă săptămână în echipa 12WBT, şi anume să-mi planific următoarele luni. Momentan, ţintele mele sunt următoarele:

  1. Februarie – să continui cu alergatul şi să reiau exerciţiile de forţă de două ori pe săptămână.
  2. Martie & aprilie – să parcurg programul fitness Insanity (Beach Body) – căruia îi dau târcoale de vreun anişor – timp de 60 de zile, pentru tonifiere. Aici contez pe concurenţa lui E., cu care am convenit să încep deodată. Eeek!
  3. Mai – să încep antrenamentul de 12 săptămâni pentru semimaraton aşa cum l-a conceput Michelle. Cine ştie, poate chiar să mă înscriu la o competiţie 😀 Am câteva în minte…

Voi continua să îmi contabilizez caloriile; deocamdată ţintesc la 1300 cal/zi, iar odată cu începerea programului Insanity o să stabilesc limita în funcţie de cât ard pe antrenament.

La revedere, minunată echipă 12WBT! Deşi e bine să ştii că voi fi mereu prin preajmă, dând târcoale blogurilor, twitterind… Vă îmbrăţişez şi vă doresc DISTRACŢIE PLĂCUTĂ sâmbătă, la petrecerea de final. 😉

………………………………………………………………….

Time is running, but we so seldom hear it passing by. We don’t sense it flowing, we don’t notice that it’s gone. So it happened with the past two months in which I hadn’t logged in this blog. Hm, perhaps blogging is just not my thing! I took no shame in being quiet for such a long time, from an year to a new one, and write nothing down here. Yet now, in this 12th (last!) week of 12WBT, I feel I just need to make a post about the experience…

These 12 weeks have been beautiful. I learned a lot of great stuff about my body and my mind, and I had many a-ha moments. I’m talking only about the way I now perceive a weigh loss journey and nutrition.

I spent not less than 4 weeks in Romania, for the holidays, during which I didn’t follow the program 100%, nevertheless I managed to choose wisely my non-12wbt meals, to mix the jolly and silly spirit of these winter holidays with sport and healthy foods. There have been „slip ups”, but I already consider it wrong to name them as such. There were only some meals when I indulged on more than I should, some ocassions also with sweets, but they never turned out to be regular anymore, they didn’t turn into a habit anymore. I now consider them short „episodes”, and I have no intention in denying them or certain kind of foods, because I realized throughout these 12 weeks I can integrate them in my life style.

I feel lost only when I am not in control, meaning when I can not assume the ammount of calories in a meal or, even worse, in a day. I no longer feel guilty, which is great, because the guilt used to trigger a bunch of other unfortunate „episodes”, binging to be more precise. I can now easily pick myself up after a bad meal and fix my nutrition plan quickly, especially because now I’ve finally understood (and tried it on my own skin) that ALL foods are your friends, as long as you know how and in what quantity to consume them.

I don’t feel disappointed on the thought I didn’t give this Round 100%. Of course I could have done it much better, of course I could have eaten strictly according to the plan and exercise more often. Clearly, I could have shed a looooot more kilos. But it’s OK. I am thrilled by the fact that this was the first time I can remember when January was not about more calories, rather less! I am losing, slowly but surely. Today, on our last weigh in day for Round 4, the scales showed 69.2 kg. I’m the same I was last week. Again: it’s OK. I am more than happy with this, just because:

1. August 1st 2012 my weight was 78.5 kg (my fingers are trembling just as I type this horrid number…) I am almost there, next to that halfway benchmark of my journey, towards my goal of „minus 20 kg”, as my title here on the blog writes.

2. Since december I’m running again. I started with shy runs, then more often and finally, longer runs in January. My friends have been amazing, they motivate me and just reminded me how much joy I used to get from running two years ago. I am now running again 6km, with an awfully slow pace, but at least I don’t feel like I’m finished. 😀

3. I can already see the improvement: clothes fit better, lost some good centimeters, I now look more „human” in the pics…

So, I’m finishing this 12WBT Round 4 with a smile upon my face and, yes, I know it’s a cliche, but I really feel I’ve been transformed. No, I will not sign up for the next round, which is due to begin this Monday, but I continue with the program. How come? Well, it’s simple: I can listen to Michelle’s advice whenever I want thanks to those podcasts, I now owe a thick folder with more than 300 recepies, the entire nutritional program for 12 weeks, plus the exercise plan for my category (intermediate) and… I couldn’t help myself and I saved also the training program for a Half Marathon. 😀 I’ve been dreaming so much about running 21+ km, and now Michelle has given me the tools to JFDI! It’s only up to me from now on 😉

I took her advice and planned a little bit the following months. For the moment, my goals are:

1. February – continue with running and start again with strength training twice per week.

2. March & April – take the Insanity challenge (the program from Beach Body I’ve been wanting to try all this year). It’s 60 days, and it’s for toning. I’m counting on E. for this one, he promised we’ll do it together, so there’s no going back. Eeek!

3. May – start 12 weeks of half marathon training as prescribed by Michelle. Who knows, I might even sign up for a HM 😀 I know some I’d love to attend…

I’ll go on with counting the calories, my current target being 1300 cals/day. Once I’ll start Insanity, I’ll recalculate that depending on how much I burn with the workouts.

This being said, Bye Bye wonderful 12WBT team! You should keep in mind, though, I will always be around, reading your blogs & twittering… I hug you all and wish you have A BLAST on Saturday, at the finale party! 😉

 

Pregătiţi de drum: mic dejun, prânz şi cină a la 12wbt, pentru două zile şi doi oameni | Ready for the road trip! 12wbt breakfast, lunch and dinner for two days & two persons right here :D

Pregătiţi de drum: mic dejun, prânz şi cină a la 12wbt, pentru două zile şi doi oameni | Ready for the road trip! 12wbt breakfast, lunch and dinner for two days & two persons right here 😀

 

 

 

Am făcut exerciţiile pentru SSS din trei bucăţi, când opream în câte o parcare | I split my SSS in three, and I did them when we stopped for a rest in parking lots :P

Am făcut exerciţiile pentru SSS din trei bucăţi, când opream în câte o parcare | I split my SSS in three, and I did them when we stopped for a rest in parking lots 😛

 

 

... iar asta era după a treia bucată, seara, la hotelul din Budapesta | ... and this is after the 3rd round, in the evening, at the hotel in Budapest

… iar asta era după a treia bucată, seara, la hotelul din Budapesta | … and this is after the 3rd round, in the evening, at the hotel in Budapest

 

 

Drumul spre Ro pudrat cu zăpadă şi frig | Snowy landscape seen from the car while heading 'home', in Ro

Drumul spre Ro pudrat cu zăpadă şi frig | Snowy landscape seen from the car while heading ‘home’, in Ro

 

 

Acasă de sărbători... | I'll be home for Xmas...

Acasă de sărbători… | I’ll be home for Xmas…

 

 

Reţetele 12WBT mi-au prins bine de sărbători | I did enjoy some of the 12WBT meals through the silly season

Reţetele 12WBT mi-au prins bine de sărbători | I did enjoy some of the 12WBT meals through the silly season

 

 

Mai ales la micul dejun | Especially for breakfast

Mai ales la micul dejun | Especially for breakfast

 

 

Printre preferatele mele: Bruschete cu măr şi scorţişoară | One of my faves: Cinnamon & Apple Bruschetta

Printre preferatele mele: Bruschete cu măr şi scorţişoară | One of my faves: Cinnamon & Apple Bruschetta

 

 

... sau cu banană & cacao | ... or with banana & cacao

… sau cu banană & cacao | … or with banana & cacao

 

 

 

 

Frittata cu spanac & piept de pui cu numărul de calorii aferent :) | Spinach Frittata & Chicken breast with calorie tags :)

Frittata cu spanac & piept de pui cu numărul de calorii aferent 🙂 | Spinach Frittata & Chicken breast with calorie tags 🙂

 

 

Cuminţenia pământului - cină cu legume coapte | One healthy dinner which contained roasted veggies...

Cuminţenia pământului – cină cu legume coapte | One healthy dinner which contained roasted veggies…

 

 

Cina: fasole bătută la MŢR & ceai - ce dor mi-a fost! | Dinner: traditional mashed beans & tea - I've been missing this dearly!

Cina: fasole bătută la MŢR & ceai – ce dor mi-a fost! | Dinner: traditional mashed beans & tea – I’ve been missing this dearly!

 

 

Brăduţul de Crăciun | The Xmas Tree

Brăduţul de Crăciun | The Xmas Tree

 

 

Ultima săptămână 12wbt - ador reţeta asta

Ultima săptămână 12wbt – ador reţeta asta ❤ | Last week of 12wbt – I just love this dish ❤

 

Plan

OK, weekendul ăsta e o provocare şi jumătate pentru mine. O să fim pe drum două zile, aşa că nu am de ales – trebuie să planific totul cu mare grijă, din timp. Nu că aş sta prea bine cu timpul, dar planificarea şi organizarea ajută!

O problemă cu care m-am confruntat săptămâna asta a fost „lichidarea de stoc” 🙂 Vom pleca pentru 4 săptămâni şi frigiderul o să fie scos din priză. Aveam o grămadă de mâncare deja făcută şi congelată şi o mulţime de legume pe care am încercat să le consum cât mai inteligent cu putinţă de-a lungul acestei săptămâni. Din păcate, asta a însemnat că nu am mai gătit nimic din meniurile săptămânii 3, cu excepţia micului dejun, care coincidea cu ce aveam prin casă în 80% din cazuri.

Aşa am ajuns de exemplu să mănânc de două ori săptămâna asta plăcintă cu carne (da, carnea de cangur 🙂 ) sau miel cu dovleac, ba chiar să improvizez pe ici, pe colo câte o reţetă, cu MyFitnessPal în faţă, desigur, ca să ţin evidenţa caloriilor.

Azi e vineri şi o să fac o tocăniţă de legume cu piept de pui – resturile de legume şi carne de la congelator. A, şi pentru că am primit deja meniul pe săptămâna viitoare, o să fac şi plăcinta cu ciuperci şi spanac de acolo, fiindcă se potriveşte de minune cu ce mai am prin frigider (nu a trebuit să mai cumpăr decât foitajul!) şi sunt 6 porţii, adică exact cât îmi trebuie mie! Nu ştiu cum s-a potrivit, dar după-amiază vine pe la mine M să alergăm, şi la prânz epuizez ultima masă „de la congelator”. Aşa că la cină o să mâncăm câte o porţie din cele 6 (M este vegetariană, aşa că potriveala e şi mai şi!), iar mâine şi poimâine, pe drum, restul de 4, ca masă de prânz (suntem doi în maşină…). Pentru micul dejun o să mergem pe reţeta smoothie-ului de banane, doar că nu mai mixăm ingredientele. Delicios! Sunt deja pregătită cu lapte UHT şi banane proaspete, aşa că nicio grijă. Mai am vreo 3 ouă rătăcite prin frigider, pe care le voi fierbe şi vor deveni gustări. Iar la cină, tocăniţa cu legume şi piept de pui.

Cât despre sport, altă potriveală: SSS-ul de săptămâna asta are 3 părţi, A, B şi C. Ideal pentru mine, care oricum voiam să împart antrenamentul în 3 reprize, pe care să le execut în 3 pauze de condus, în parcări. Aş putea să fac sport seara, la hotel, dar cred că înviorarea e binevenită pe drum, aşa mă mai dezmorţesc, mai pun sângele în mişcare. Am printat tot antrenamentul, sunt pregătită!

Să înceapă nebunia, aşadar…

……………………………………………………………………..

OK, this weekend is the challenge for me. We’ll be driving for two days in a row, so I have no choice – I must be prepared and think everything ahead in order to get away with this. Planning and organizing do help!

The very first challenge this week was for me to get rid of the extra stuff I had in the fridge. We’ll be away for 4 weeks, so we’ll unplug the fridge. I had a pile of frozen meals and so many veggies that I tried to eat during this week as wise as I could. The bad part is that I had no chance on trying the meals from Week 3, except for breakfasts, for which I usually (80% of cases) had the ingredients in the house.

So, this week I had the meat pie twice (yup, the kangaroo affair 🙂 ), I had the lamb with pumpkin, or even had to improvise here and there, of course with one eye on MyFitnessPal app, in order to track the calories .

Today is Friday and I am about to cook a veggie stew with chicken breast – the last stock of frozen veggies and meat. Oh, and because we already have the menus for Week 4, when I took a look, one particular recipe there caught my attention: it’s the Spinach, Mushroom & Tomato Quiche, the perfect recipe for what I now have in the fridge! And it’s 6 serves, exactly the number I need! It was a great surprise and I’m so excited: this afternoon I’m expecting M to come over for our run together and then dinner. Since today’s lunch is my last meal out of the freezer, we’ll have one serve each of the Quiche for dinner (not to mention that M is also vegetarian, so how cool was this coincidence!), and the rest of 4 serves will be Mr Husband’s and my lunch on Saturday and Sunday. For breakfast it will be the Banana smoothie ingredients without mixing them – delicious! I have the UHT milk and the fresh bananas ready, so no worries here. There are 3 eggs left somewhere in the fridge which I will boil and eat for snacks. As for dinner, we’ll have the above mentioned veggie stew with chicken breast.

With the workout, I’m again thrilled: this week’s SSS has 3 parts, A, B and C. It’s perfect for me, because my idea was already to split the SSS in 3 sessions, and do them in the parking lots when we stop for a break/rest from driving. I could do the training when we arrive at the hotel, late in the evening, but I think it’s even better to work out during the day, between those nasty hours we’ll spend just sitting in the car, blood barely flowing. I have the workout printed, I am ready.

So let the crazy show begin…

Afară ninge liniştit... | 'Tis the season to be jolly

Afară ninge liniştit… | ‘Tis the season to be jolly

Bruschetta de căpşune când afară e urgie | Strawberry bruschetta while ouside was raining cats and dogs

Bruschetta de căpşune când afară e urgie | Strawberry bruschetta while ouside was raining cats and dogs

Din resturi: omletă cu spanac & ricotta, ciupercuţe cu usturoi şi Burger Knäckebrot | Out of leftovers: spinach & ricotta omelette, garlic mushrooms and Burger Knäckebrot

Din resturi: omletă cu spanac & ricotta, ciupercuţe cu usturoi şi Burger Knäckebrot | Out of leftovers: spinach & ricotta omelette, garlic mushrooms and Burger Knäckebrot

Friptură de viţel cu sos de ciuperci şi legume ♥ Rumpsteak with veggies and creamy mushroom sauce

Friptură de viţel cu sos de ciuperci şi legume ♥ Rumpsteak with veggies and creamy mushroom sauce

M-am cuminţit - zi de tonifiere | I'm taking it slow - toning day

M-am cuminţit – zi de tonifiere | I’m taking it slow – toning day

Lucrăm la asta | Work in progress #1

Lucrăm la asta | Work in progress #1

+200g :(

Of, cântarul îmi vrea răul, e clar… În dimineaţa asta m-a necăjit tare: nu numai că nu am slăbit, dar se pare că am cu 200 g mai mult decât săptămâna trecută, când, slavă Domnului, aveam ca scuză retenţia de apă.

Am căutat răspunsuri şi cred că ştiu unde am greşit. Am dat-o dintr-o extremă în alta… Calculând în ultimele două zile conţinutul caloric al gustărilor de peste zi, mi-am dat seamă că de fapt, în neglijenţa mea, am ajuns să mănânc mai puţin de 1200 cal pe zi. Ceea ce e deopotrivă stupid şi periculos. Iar colacul de peste pupăză e că m-am şi vitejit să fac exerciţii aproximativ o oră jumătate zilnic, cu arderi de 700-800 cal, ceea ce, iarăşi, e prea mult. Sunt sigură că acest dezechilibru i-a indus corpului starea de înfometare, şi de aici tendinţa de a bloca orice, lichide, grăsime, pentru a-şi păstra rezervele de energie pentru un timp cât mai îndelungat. Am dat-o în bară, dar uite,  ar trebui de fapt să-i mulţumesc cântarului că mi-a atras atenţia şi m-a făcut să îmi revizuiesc vigilenţa.

Sâmbătă dimineaţă pornim la drum. Vom petrece două zile în maşină, condus non-stop. Ce bucurie!… Am planificat ca sâmbătă, înainte de plecare, să mă mai cântăresc o dată, mai ales că apoi, în următoarele 4 săptămâni, voi fi nevoită să folosesc un alt cântar. Sunt curioasă dacă „noul meu regim” (mai aproape de normalitate – 500 cal exerciţii, 1200 cal mâncare, nici mai mult, nici mai puţin!) o să dea rezultate până atunci.

Între timp mă consolez cu micile victorii: anduranţă mai bună, îmbunătăţirea forţei fizice, corpul vizibil tonifiat, hainele mai lărguţe…  Lupta continuă 😉

…………………………………………

Argh, the scales has something against me, that’s for sure… This morning I weighted in and I got really upset: not only that I didn’t lose any gram this week, but it seems I actually gained 200g from last week, and then at least I had an excuse, i.e. water retention.

I looked for answers and I think I know where I went wrong. I turned the situation upside-down… Counting the calories diligently for the last two days, I noticed that my estimation for those snacks was quite bad and I was actually eating less that 1200 cals per day. This is both dumb and dangerous. Not to mention that I tried to top it all with one hour and a half training per day, burning 700-800 cals each time, which, again, is too much. I can bet that it is this uneven regime that pushed my body into starvation mode and, hence, the tendency it now has to block everything, be it water or fat, just to make sure it has enough energy resource for as long as possible. I screwed it up, but yet I should actually thank the scales for showing me I was doing it wrong and I should sharpen my focus on cals in and cals out.

This Saturday morning we start our two days trip (by car) towards home. Oh, the joy… Now, the plan is that I weigh in one more time before we leave, also because I won’t be able to do that (on these scales) for the next 4 weeks. I am looking forward to seeing if this ‘new regime’ (closer to normality, that is – 500 cals sport, 1200 cals food, not more, not less than that!) will show some results by Saturday.

Meanwhile, I enjoy my little wins: better endurance, stronger muscles, a body which is visibly more toned, clothes that are loose… So the fight goes on! 😉

Pa pa, săptămâna 2! | Bye bye, Week 2!

Clătite - vedetele săptămânii | Pancakes - this week's stars

Clătite – vedetele săptămânii | Pancakes – this week’s stars

Duminică am repetat micul dejun de săptămâna trecută | This Sunday I went for the same breakfast we had last week

Duminică am repetat micul dejun de săptămâna trecută | This Sunday I went for the same breakfast we had last week

 

E deja luni, adică prima zi din săptămâna 3, dar mă simt datoare cu un mic bilanţ al celei de-a doua săptămâni. După cum m-am văitat deja, nu a fost o săptămână prea liniştită, dar sunt mândră de mine că am reuşit să mă menţin pe linia de plutire în ciuda vicisitudinilor 🙂 Adică am recuperat antrenamentul de miercuri (declarată ad-hoc zi de odihnă) duminică, m-am ţinut de meniurile din program 95% (am fost nevoită să schimb de vreo două ori reţeta, dar am respectat conţinutul caloric)…

Aşadar, din partea cântarului nu am avut cine ştie ce satisfacţii săptămâna asta. Frustrant, dar lupta continuă! Cu mâncarea am stat bine, deşi am început să fiu cam neglijentă cu număratul caloriilor, iar asta mă sâcâie, pentru că simt că pierd controlul. Ca să fie mai clar: respect reţetele din program, numai că nu calculez câte calorii îmi rămân până la 1200 şi nici evidenţa gustărilor nu o ţin. Cu alte cuvinte, sunt în ceaţă dacă întrunesc au ba această ţintă zilnică. E posibil să fi mâncat în unele zile 200 cal peste, în altele sub… E enervantă şi demoralizantă această bâjbâială, aşa că am de gând să iau măsuri: săptămâna asta ne întoarcem la numărat.

Nu de alta, dar am avut o mică revelaţie: de vineri îmi monitorizez exerciţiile fizice (da, aleluia, în sfârşit am un monitor cardiac şi acum ştiu exact cât anume consum la fiecare antrenament! Slăvit să fie Domnul Soţ :D) Şi am remarcat că un antrenament obişnuit de-al meu înseamnă o ardere de aproximativ 700cal! Asta în zilele normale! Nici nu mă mir că îmi venea să mănânc somnul cu polonicul… Aici e buba: dacă am mâncat prea puţin şi am exagerat cu consumul caloric prin sport, nici nu am cum să mă aştept la minuni din partea cântarului… Corpul meu e în stare de şoc, nu? Sunt extrem de bucuroasă că pot vedea concret acum cât anume ard prin sport. Planul e să stau în zona 500 cal în zilele normale, respectiv 1000cal sâmbăta, la SSS, şi să fiu mult mai atentă la numărul caloriilor din mâcare.

Aşadar, să înceapă o nouă săptămână, cu forţe proaspete!

……………………

I’m writing this on Monday, the first day in Week 3, but I feel I must do a brief recap of the 2nd Week of 12wbt. As you already know from my whining in the previous post, this week hasn’t been a nice one. But I am quite proud of myself – I managed to keep everything in a normal frame, despite the obstacles 🙂 I did on Sunday the training I was supposed to do Wednesday (which I suddenly declared rest day), I followed the menus in the program 95% (there have been 2 times when I had to change the recipe, but I stuck to the same calorie value)…

Bottom line, the scales didn’t bring any joy this week. It is frustrating, but the fight goes on! I am OK food-wise, but I noticed I am beginning to be more ‘relaxed’ (not in the good way) when it comes to counting the calories. This is really annoying, because I feel I’m losing control. To be more precise: I follow the recipes in the menu, but I don’t calculate anymore how many cals left till I meet the 1200 mark. Of course, I don’t count the calories in my snacks either, I just estimate those. And all this brings me in a fog… I’m not sure if I reach that 1200cals target – it can be that some days I’m 200cals over, some days under… This uncertainty is really tricky, so I’m going to do something about it: back to discipline, back to counting the calories!

I got this light bulb above my head at the end of this week: since Friday I monitor my workouts (yes, hallelujah, I finally have a heart rate monitor, and so I know exactly how much I burn at every session! Praise Mr Husband for that :D) I noticed that my regular workouts burn about 700cals – in the normal days! No wonder I was longing for mooore sleep… Here’s the catch: if I ate less than I was supposed to and I consumed too many cals per day through sport, it’s no surprise that my weight stays the same… My body is in shock, right? I am so glad that now I can finally see how much I actually burn when exercising. The plan is to stay in the 500cals area on a normal day, and 1000 cals on SSS. Plus to count the calorie intake diligently.

Let the new week begin now, I am ready!

 

Cangur | Kangaroo

Ei, trebuie să fie o întâia dată pentru orice… Dar nu ştiu de ce am aşa, o bănuială, că asta o să fie şi ultima dată 🙂 Om trăi (sper!) şi-om vedea…

Să mă explic. Vineri, la cină, am în meniu o plăcintă cu carne. De… cangur 🙂 Programul este australian, ce vă miraţi! Acum, e drept, putem înlocui asta cu carne de vită… Dar pentru că tot am găsit carne de cangur la supermarket (aş fi putut să pierd uşor pariul ăsta…), am zis: Hai să încerc, măcar să nu mor proastă.

Acum, problema arzătoare e că ce am găsit eu sunt… fleici (oare tot aşa s-or zice?), iar nu carne tocată. Serios, acum, care ar fi fost şansele…

Mă voi adresa deci prietenelor cunoscătoare într-ale bucătăriei australiene: merge să le toc pe astea şi atât? Sau trebuie să mai adaug ceva la amestec ca să am „kangaroo mince”?

A, domnul Soţ a anunţat că el nu se va aventura. Aşa că sper din tot sufletul să iasă ceva bun, că doar eu mă voi lupta cu minunăţia…

Roo

There must be a first time in anything, right? But I don’t know why, this time I have a hunch it will also be my last time 🙂 We shall live (hopefully!) and see…

Let me explain this: our Friday dinner is a meat pie… a kangaroo meat pie. 🙂 It is an Australian program, after all! It’s true that we can swap the meat with beef, for example, but… Since I found kangaroo at the supermarket (oh, the bets I could lose on that!), I said to myself: Well, let’s give it a try, out of curiosity.

Now, the super-problem I have is that in my box there are kangaroo steaks, not mince. Really now, what were the odds…

So I ask you, person knowing anything about Aussie cuisine: is it enough just to mince them? Or should I add something else to the mixture in order to have a proper ‘kangaroo mince’?

Oh, Mr Husband already said ‘Pass’ to this one, so I really hope I enjoy it, because it’s only me here to finish the kangaroo affair 😀

Neprevăzutul | The unforseen

Aha, există. Şi, da, se poate administra cu bine, dar trebuie să te concentrezi puţin pentru asta…

Am zis că va fi o săptămână grea, dar m-am referit atunci doar la cantitatea de muncă pe care o am de îndeplinit până la sfârşitul acestei săptămâni. Nimic mai mult… pentru că nu ştiam ce mă mai aşteaptă.

Suntem între prietene aici, aşa că nu mă voi sfii să povestesc: marţi dimineaţă m-am trezit cu nişte dureri de burtă cum nu am mai avut de mult, mult timp. Da, acel tip de dureri de burtă, pe care doar noi, fetele, le cunoaştem. Nimic nou sub soare, doar că, pe măsură ce timpul trecea, durerile se înteţeau, analgezicele nu-şi făceau niciun efect, nici antiinflamatorul. Totul a culminat, pe la prânz, cu… vărsături. După care am căzut într-un somn vecin cu moartea, din care m-am trezit ca lovită de tren. Culmea e că, deşi marţi a fost o zi cumplită, mi-a compromis tot programul de lucru şi am petrecut-o mai mult la toaletă 😦 , m-am ţinut de meniurile din program şi seara, când lucrurile au început să revină la normal, am făcut şi antrenamentul de tonifiere! Toate astea pentru că ştiam ce urmează: cântărirea de miercuri dimineaţa… Ştiam că nu am cum să văd o greutate reală (de regulă, din cauza retenţiei de apă, cresc cu 1kg la cântar în acea perioadă a lunii), dar m-am gândit că sportul oricum ajută să circule apa prin organism… Am fost plăcut surprinsă să constat că după exerciţiile de marţi seară m-am simţit mult mai bine, mai puţin moleşită şi balonată.

Din păcate miercuri, pe cântar, nu am văzut decât o scădere de 100g 😦 Adică 71.9kg. Ştiu prea bine că nu e greutatea reală, ştiu prea bine că ar trebui să mă bucur că totuşi mi-a arătat cu minus, deşi de obicei e cu plus, ştiu la fel de bine că cifrele nu contează… dar tot a fost descumpănitor. Nu însă suficient cât să mă facă se renunţ… de tot. Adică am continuat să mănânc corect pe parcursul zilei, atât doar că nu am mai făcut exerciţiile cardio aferente zilei de miercuri. Am sacrificat asta pentru că a trebuit să recuperez cu munca ce nu putusem să fac în ziua anterioară, iar seara am gătit o cantitate mai mare de mâncare, ca să stau liniştită în zilele următoare şi să-mi văd de lucru (şi de antrenamente!).

Azi, colac peste pupăză, a început să ningă. Deja s-a aşternut binişor, ceea ce pune un mare semn de întrebare asupra alergatului cu M în weekend. Oricum, sunt hotărâtă: voi considera ziua de ieri (miercuri) ziua de odihnă din săptămână, aşa că azi voi continua normal, cu tonifiere, vineri şi sâmbătă normale, conform programului, iar duminică, în loc de odihnă, voi face şedinţa de cardio de la care am absentat ieri. A, şi cel mai fain e că sâmbătă ar trebui să sosească şi monitorul meu cardiac! Mă încântă deosebit ideea că aş putea să-mi monitorizez super antrenamentul de sâmbătă 😉 Să vedem cum ard caloriile, zic! La treabă, aşadar…

Mâncarea e pregătită | Food is ready

Yup, there is such a thing. And, yes, you can manage it through perfectly fine, but you need to focus a little bit…

I said it would be a hard week, but then I was only referring to the tons of work I have to finish by the end of this week. Nothing more… because I had no idea what was waiting for me.

We are among girlfriends here, so I won’t go shy on telling the story: on Tuesday morning I woke up because of the terrible pain I felt in my tummy . Yes, that kind of a tummy ache, the kind that only we, the girls, know. Nothing new here, only that, as time was passing by, the pain was intensifying, the pain killers were doing nothing, same with the anti-inflammatory. The horrible peak was for me to reach around midday, when I basically… vomited. After that, I went to bed and fell asleep like a log, and when I woke up I felt as if I had been hit by a truck. I find it amazing that, even if I had had a terrible day, it ruined my entire working schedule and everything, I stuck to the menus in the program, and that evening, when things began to settle, I even did my toning workout! All these because I knew that the next morning was the weigh in… I knew I won’t see an accurate number (because of water retention, I usually weigh in one kilo over my real weight on that particular time of the month), and I thought that sport helps the water run properly through one’s body… I was quite happy to see that working out helped me feel better that evening, less apathic and bloated.

Unfortunately, Wednesday the scales showed only 100g loss 😦 This brings me to… 71.9kg. I know, I know: I should be happy that, alas, it’s a loss during TTOM, I know that the numbers don’t matter… but it was disappointing nonetheless. Not enough, though, for me to give up… entirely. What I mean is that I continued on eating from the program, but I didn’t do the cardio workout assigned for yesterday. I put it aside in order to be able to finish the work I wasn’t able to do on Tuesday, and at evening I did a big cook up, so that I’d be able to be relaxed the rest of this week and do my work (and my workouts!).

Today, what a surprise: it snows :/ Now I wonder if  M and I will do any running this weekend… Anyway, I’m pretty focused: I will consider yesterday (Wednesday) my rest day, so today, Friday and Saturday I will continue as the program tells me to do, and on Sunday I will do my cardio day, which I skipped yesterday. The sweet thing is that on Saturday my HRM is due to arrive! So, who knows, maybe that will be my very first SSS with an actual count of the calories burnt 😉 Burn, babies, burn! So, back on track, I say…

După prima săptămână | After Week 1

Să mă laud… să nu mă laud… 🙂

To brag or not to brag, that is the question… 🙂

Tortillas

Tortillas

Pizza!!!

Pizza!!!

Gustare | Snack

Mă simt răsfăţată, sincer…

I feel spoiled, really…

Berry Bruschetta ^_^

Berry Bruschetta ^_^

Cioco-desert ♥

Cioco-desert ♥

Nachos

Nachos

În lipsă de Mountain Bread... | When one doesn't have Mountain Bread...

În lipsă de Mountain Bread… | When one doesn’t have Mountain Bread…

Chifteluţe din peşte | Fish patties

Chifteluţe din peşte | Fish patties

Sunt deosebit de mulţumită – de program, de mine, chiar şi de febra musculară (asta nu e totuşi masivă, mă mişc încă normal, dar mă ţin nişte muşchi pe la şale pe care până acum nici nu-i bănuiam…).

S-a încheiat prima săptămână. Mâncarea este cu adevărat delicioasă, variată, îndestulătoare şi mereu surprinzătoare. Exerciţiile fizice sunt intense şi multe. Am lucrat 6 zile din şapte, şi cardio, şi tonifiere/forţă, dar şi tot soiul de întinderi, exerciţii de mobilitate, şi antrenamente mai statice, de tip yoga. De toate pentru toţi… muşchii 🙂 Sunt încântată că am reuşit ieri, adică sâmbătă, să merg şi la o tură de alergat (3km jogging şi încă vreo 3 mers alert), asta după ce terminasem acasă exerciţiile care alcătuiesc Super-Antrenamentul de Sâmbătă (SSS, aşa cum se cheamă în jargonul 12wbt).

Cu gătitul încep să mă împac destul de bine, ba chiar m-a apucat vitejia să încerc şi nişte cocoleală, asta pentru că nu am găsit nişte tortillas şi nişte pite din făină integrală care să mă mulţumească şi din punct de vedere caloric. Când pui tu cap la cap ingredientele ai cel mai bun control asupra caloriilor şi, normal, şi a calităţii. Consolarea e că, deşi ale mele nu arată ca cele din comerţ, sunt ceva mai sănătoase 😉

Aseară am încercat să nu-mi dau prea mult în stambă cu masa „la liberă alegere”. Dar nici nu am făcut pe mironosiţa: am zis da la desert, adică îngheţata delicioasă făcută de M din mure proaspete şi fără tone de zahăr. Îmi face bine să ştiu că pot, o dată pe săptămână, să îmi fac de cap la cină. O simt ca pe o răsplată, ca pe respectarea unui drept ce mi se cuvine – şi, culmea, gândul că pot să mănânc ORICE îmi aduce linişte şi ajung să fiu… temperată! În schimb, atunci când ştiu că „nu e voie”, sunt înverşunată, frustrată, concentrată doar pe asta, văd în faţa ochilor numai bombe calorice, junk food, chestii nesănătoase…  Încurcate sunt sinapsele din tărtăcuţa omului!

Una peste alta, sunt pregătită cu arme şi bagaje pentru săptămâna 2. Va fi o săptămână interesantă, fiindcă am un maldăr de lucruri de făcut, adicătelea muncă multă, ceea ce înseamnă că atenţia acordată slăbitului o să fie bine ştirbită. Dar cred că o să fac faţă cu brio – deja mă gândesc la acele ore de antrenament ca la o pauză bine-venită de la muncă, gătitul la fel… Oricum, ideea de bază e: mai puţină vorbă şi mai multe fapte! Promit solemn să revin cu un raport sincer. Să-mi ţineţi pumnii 😉

I’m very happy – with this program, with myself, and even with this DOMS (which is not huge though, I can still move normally; it’s just that there are some muscles on my back that I had no idea they are there until they started to sore…).

Week 1 is over. The food is indeed delicious, varied, filling and everyday surprising. The exercise routine is intense and it goes 6 days per week. Both cardio and toning/strength, but also with low impact sessions, to improve our flexibility and core strength. No muscle gets to rest, that’s for sure! I am really thrilled that yesterday (Saturday) I had the chance to go outside for some jogging (3km) and some brisk walking AFTER I finished the exercise for SSS (the Super Saturday Session).

I’m quite proud of the way my cooking skills tend to improve – I even adventured to do some baking, since I couldn’t find a low calorie whole meal tortilla and pita bread pack in the supermarkets. When you do it yourself, you are in control with the calories and the quality of the ingredients, and for me this makes the stuff even tastier. Even if it doesn’t look that fancy like those from the market.

For the ‘free choice’ diner on Saturday I took the temptation, but keeping it on a normal level, so I said a loud yes to the delicious ice-cream M made for us, from fresh blackberries and just a pinch of sugar. It really helps me to know I am allowed to eat ANYTHING I want one time per week. I feel this is a reward, this is my right being respected – and, believe it or not, it somehow brings peace in my mind, I control my lust so much better. When I only see ahead the red sign blinking: ‘NO, you cannot have that or that’, I feel frustrated, angry, I focus only on this prohibition and continuously fancy about caloric bombs, junk food, unhealthy stuff… Amazing how twisted our neurons are!

To conclude, I am all set for Week 2. It will be an interesting one, since I have a ton of work to do this week. My focus on losing weight will decrease, I know that, but I think I’ll do just fine because right now I only see the time I exercise or cook my 12wbt meals as a well deserved break from the nasty work. Anyway, less talk, more rock! I promise I’ll come back here with a truthful confession. Cross your fingers for me 😉

Hai cu Săptămâna 2 | Bring on Week 2

…minus 1.2 kg

Deci da! Prima oară m-am uitat cruciş la cântar: „Ce spui, Franţ?! Nu se poate!”. Aşa că m-am mai urcat o dată. Şi încă o dată. Dap, e oficial. Doamnelor şi… domnişoarelor (mă îndoiesc că vreun mascul va citi vreodată acest blog 🙂 ) sunt deopotrivă înmărmurită şi înfoiată de pipotă: de duminică până azi (miercurea va fi ziua oficială de cântărire pentru următoarele 12 săptămâni) am ajuns, de la 73,2 la 72 kg. Curat!

Se pare că „deţin”: 29% grăsime, 51,8% apă şi 34,3% masă musculară. E un început 🙂 Tot aşa, şi nu o să mă auziţi că mă plâng…

………………………………………………………………………………………

Oh yeah! At first, I couldn’t believe it: ‘Are you kidding me?! This can’t be accurate!’ So I checked again. And again. Stepped 3 times on the scales – yup, it’s accurate. And official! Ladies and… young ladies (as I doubt any male will ever read this blog 🙂 ) I am equally mesmerized and proud as a peacock: from Sunday till today (Wednesday is going to be our official Weigh In Day for the next 12 weeks) I went down from 73.2 to 72 kg. Not even ‘point something’!

It seems I ‘carry’:  29% body fat, 51,8% water and 34,3% muscle. It’s a start 🙂 Oh, let me tell you: you won’t hear me complaining if this pattern repeats itself next week… 

Fitness Test

Taking my first fitness test – 18.11.2012

Nivel mediu. Sunt mulţumită! Iată rezultatele:

Level – intermediate. I’m happy with that! Here are my numbers:

  • 1 km alergare / running  6:16 😦
  • Flotări normale / Push Ups (Toes)  2 (Ăă… Uhm… Wow… 🙂 )
  • Flotări pe genunchi / Push Ups (Knees) 19 (Abia… în ultima secundă! Shaking the last one, in the very last second)
  • Abdomen / Core strength – Nivel 3-4 din 5
  • Sprijin de perete / Wall Sit 0:40 – (catastrofă! boy, do I suck at that!)
  • Flexibilitate / Sit Reach  +14

 

Am la ce lucra, e clar! Încep această rundă cu greutatea de 73.2 kg, nivelul fitness de mai sus, muuuuult entuziasm şi poftă de treabă. Meniurile arată senzaţional, exerciţiile fizice mă fac să-mi cam ţâţâie fundul, dar sunt pusă pe fapte mari, aşa că staţi cu ochii pe mine 😉

There’s enough room for improvement right here 🙂 I’m starting at 73.2 kg, the fitness level – just mentioned, tons of enthusiasm and mood for working my big butt off. The menus look & sound amazing, the exercise plan…  well, shiver me timble! :)) But I’m ready to do it, so watch this space 😉